Un eveniment editorial! „Sfârșitul alchimiei. Banii, băncile și viitorul economiei globale”

Articol de Prof. Univ. Dr. Paul Dobrescu

Ne-am obișnuit să considerăm drept evenimente faptele de relief din viața politică, socială, sportivă. Mult mai puțin pe cele din domeniul cultural. Iar când ne referim, totuși, la evenimente din câmp cultural, excludem sau avem în vedere foarte puțin domeniul editorial. Deși o carte valoroasă poate avea o influență mult mai mare decât un eveniment pe care îl interpretăm zile la rând pe diverse posturi de știri. De ce? Pentru că ea modelează gândirea, poate repune în termeni noi procesul de interpretare din diverse domenii, oferă o altă perspectivă asupra unor fenomene de care ne izbim zilnic.

Avem o mare plăcere să semnalăm cititorilor revistei Convorbiri europene apariția la editura Comunicare.ro a unei lucrări de excepție, intitulată Sfârșitul alchimiei. Banii, băncile și viitorul economiei globale. De câțiva ani buni, mai precis de la izbucnirea crizei financiare din 2008-2009, știm cu toții că sistemul bancar are o mare problemă. Uneori, ele este făcut vinovat de izbucnirea crizei. Prin lucrarea de față, avem o interpretare de la sursă a acestei răspunderi. Ea vine din partea Guvernatorului Băncii Centrale a Angliei, cea mai veche bancă centrală din lume, înființată în 1694. Mervyn King, care a fost guvernatorul acestei bănci din 2003 până în 2013, oferă o asemenea interpretare în lucrarea cu titlul de mai sus. Mai menționăm că astăzi va avea loc lansarea lucrării despre care vorbim la Banca Națională a României. Nici un se putea un loc mai potrivit, nici un se putea spera la vorbitori mai avizați, între care am menționa pe guvernatorul BNR (care semnează și prefața lucrării), alți specialiști din cadrul acestei prestigioase instituții din România.

Walter Lippmann obișnuia să spună: percepem ceea ce suntem pregătiți să percepem. Vom prezenta pe scurt ceea ce ni s-a părut nouă foarte valoros în această lucrare, cu mențiunea că fiecare cititor își poate forma propria judecată după lectura acestei valoroase lucrări. Când un finanțist de primă mărime al lumii de astăzi spune: lumea este condusă de idei, deja suntem în fața unei alte perspective de interpretare. Îndeobște, finanțiștii vorbesc despre inflație, deflație, stagflație etc. – toate procese foarte importante. Ideile, ideile mari sunt cele care ordonează lucrurile și le conferă coerență. După opinia noastră, ne aflăm la sfârșitul unei paradigme, dacă un una istorică, atunci cel puțin una de dezvoltare, și acest lucru conferă o cu totul altă importanță ideilor întemeietoare. Dacă am fi întrebați în legătură cu cest subiect extrem de actual, noi am răspunde: ideile și liderii de anvergură conduc lumea. Drama este că, în momentul de față, societatea modernă se confruntă atât cu absența ideilor, cât și a personalităților istorice. Seceta este vizibilă în ambele domenii.

Stabilitatea un înseamnă sustenabilitate. De-a lungul Marii Stabilități, perioada care a precedat criza, situația părea sustenabilă, dar structura cererii, nu!, precizează autorul. Dintre factorii care facilitează convertirea stabilității în sustenabilitate, am menționa doar doi. Mai întâi, creșterea economică. Ea joacă rolul unui adevărat anestezic: stați liniștiți, avem creștere, deci avem stabilitate! Amintesc cititorilor noștri că același proces de convertire are loc și în cazul teoriei agenda setting: frecvența este asimilată de către audiență importanței. Cu cât un subiect este abordat mai frecvent, cu atât el este perceput ca fiind mai important. Același lucu se întâmplă și aici. Stabilitatea însoțită de creștere este echivalată cu sustenabilitatea. Așa apar, încet, încet, dezechilibrele. Care, nesesizate și netratate. duc la crize.

Al doilea factor care ne face să nu sesizăm pericolul apariției marilor dezechilibre în interiorul unei perioade stabile: cadrele intelectuale, cele care ajung să domine și gândirea economică, comportamentul însuși al marilor bănci. Cadrele intelectuale nu stimulează apariția întrebărilor incomode și favorizează chiar instalarea unei adevărate euristici a stabilității, care anesteziază prudența și spiritul critic. Potrivit acestei euristici, ridicarea cheltuielilor și creșterea consumului, de pildă, nu mai apar ca un risc. Recunoaștem apariția treptată a ceea ce numim astăzi gândirea politic corectă … Nivelul cheltuielilor a continuat să crească la un nivel nesustenabil în SUA, Marea Britanie și alte țări europene și a rămas la un nivel nesustenabil de modest în Germania și China. Ceea ce a creat, spune Mervyn King, un dezechilibru major între aceste două grupuri de țări.

În sfîrșit, mai menționăm o contribuție a lucrării care va fi intens dezbătută: îndrăzneala de a fi pesimist. Este un gen de corespondent în zilele noastre al celebrei formule carteziene cuget, deci exist. De ce este autorul pesimist și de ce are curajul de a fi astfel? Pentru că nu s-a revenit la starea de echilibru. Și atâta timp cât echilibrul nu s-a restabilit, oricând o criză poate izbucni. ,,Dacă viitoarea criză va lua forma unui colaps al sistemului economic și financiar, ori chiar a unui conflict politic sau militar, este imposibil să spunem: Nimic un este inevitabil. Numai o nouă ordine internațională va putea preveni un asemenea deznodământ!,,. Este ca și când a avut loc a avut loc o confruntare. Învingătorii perioadei care a urmat încheierii Războiului Rece sunt China și Germania. Ele au imense surplusuri comerciale. A încerca să fie impuse anumite obligații suplimentare pentru aceste țări este o iluzie. Pentru că nu va da roade. În plan economic, aceste două țări nu doar că au învins, dar sunt mai bine echipate să facă față în continuare. Celelalte state dezvoltate vor fi nevoite, pentru a face față competiției, să se împrumute de la viitor. Vor disloca, în felul acesta, cererea de mâine, pentru a face față cerințelor zilei de astăzi. Astfel, vor fi nevoite, în continuare, să joace în orizontul termenului scurt.

Deși are un titlu care trimite la bani și sistemul bancar, lucrarea la care ne-am referit este în primul rând o analiză a vieții economice. Este o analiză dublată de o meditație asupra economiei, finanțelor, asupra societății contemporane. Mervyn King recompune tabloul de ansamblu și așează componentele sale într-o altă ordine. Ceea ce în alte analize apar drept cauze ale crizei – de pildă, datoria și mărimea acesteia, inegalitatea socială și severitatea ei – în interpretarea autorului britanic nu sunt decât efecte ale unor politici și opțiuni. De aceea, după opinia noastră, lucrarea va înfrunta trecerea timpului, pentru că oferă un alt mecanism explicativ al crizelor și al riscurilor prezentate de instalarea dezechilibrelor.

About the Author

Paul Dobrescu

Paul Dobrescu este profesor universitar la SNSPA, fondatorul Facultății de Comunicare și Relații Publice (FCRP), rector SNSPA în perioada 2008 – 2012; în prezent, conduce editura Comunicare.ro și Centrul de Cercetare în Comunicare din cadrul FCRP; printre cărțile publicate se numără: La ruse de la mondialisation. L’assaut contre la puissance américaine (2015, Paris, L’Harmattan), Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente (2014), Lumea cu două viteze. Puterile emergente şi ţările dezvoltate (2013), Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane (2010), Geopolitica (2008), Mass media și societatea (2003), Iliescu contra Iliescu (1997), America Americii – California (1993), Computere şi trandafiri sau paradoxurile progresului (1986); a îngrijit și prefațat traducerea în limba română a lucrărilor: R. Kaplan, Răzbunarea geografiei (2014), D. Cohn-Bendit şi G. Verhofstadt, Trezeşte-te, Europa! Manifest pentru o revoluţie postnaţională în Europa (2013), G. Verhofstadt, Ieşirea din criză. Cum poate Europa salva lumea (2012), H. Kissinger, Despre China (2012), W. Lippmann, Opinia Publică (2009).