Articol de Paul Dobrescu

Periodic, National Intelligence Council (NIC) – birou de analiză şi anticipaţie geopolitică şi economică al CIA – pune la dispoziţia preşedintelui american un raport privind starea lumii şi tendinţele mari care se instalează la nivel global. Evaluările sale beneficiază de opiniile formulate de experţi de la marile universităţi din lume. Raportul final este elaborat, fireşte, din perspectivă americană. Pentru a proteja şi promova interesele americane, studiul trebuie să identifice cu acurateţe tendinţele mari care vor modela lumea, în funcţie de care trebuie să se redefinească şi politica americană.

Un asemenea Raport a fost aşezat pe masa preşedintelui american la începutul acestui an. El poartă titlul „Tendinţe mondiale 2030 – noi lumi posibile“. Cea mai importantă tendinţă semnalată este declinul lumii dezvoltate. Potrivit Raportului nu avem de-a face cu un proces generat de un context particular, ci cu o tendinţă de termen lung. Suntem, de fapt, în faza finală  a unui ciclu de cinci secole de dominaţie occidentală în lume. Începe o altă eră, care judecată după datele actuale va fi o epocă a dominaţiei asiatice. Orizontul anilor 2030 este instructiv pentru ceea ce înseamnă această reaşezare globală şi pe termen lung.

Ponderea GDP-ului asigurat de ţările dezvoltate în GDP-ul mondial va scădea de la 56%, cât este în prezent, la 25% în 2030. În mai puţin de două decenii, Occidentul va pierde cca jumătate din greutatea sa economică, ceea ce va avea consecinţe nemijlocite asupra capacităţii aceste lumi de a asigura ordinea globală. Demn de subliniat este şi faptul că evaluări asemănătoare oferă şi un prestigios istoric al economiei mondiale. În 2030 – ne spune Angus Maddison – Asia va deţine 53 procente din PIB-ul mondial, iar Vestul – deci Europa, America şi alte state dezvoltate – doar 33 de procente.

Unul din meritele Raportului despre care vorbim este că nu „personalizează” excesiv competiţia globală contemporană, reducând-o la cursa economică dintre puterea americană şi cea chineză. Este vorba despre competiţia dintre două lumi. Ridicarea emergenţilor – China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud – înseamnă din punct de vedere global apariţia a noi poli de putere regională care vor contribui decisiv la construirea lumii multipolare de mâine. În plan secund, se profilează o competiţie între emergenţi şi puterile de rangul doi ale lumii dezvoltate. Rolul aliaţilor clasici ai SUA – Marea Britanie, Franţa, Germania, Japonia-  în configurarea lumii de mâine este foarte important. Cum vor proceda aceste puteri – vor consolida blocul occidental cu valorile şi opţiunile sale, ori vor merge acolo unde procesul dezvoltării atinge cote înalte şi ademenitoare? În anii ce vin dezvoltarea va reprezenta valoarea conducătoare, pentru că ea condiţionează nivelul de trai al populaţiei şi poziţia ţărilor respective în ierarhia economică a lumii. Reacţia pozitivă a acestor puteri clasice faţă de lansarea de către China a Asian Infrastrure Investment Bank este semnificativă. Domeniile şi perimetrele unde are loc procesul dezvoltării exercită o atracţie căreia este greu să-i reziste cineva.

Raportul evidenţiază dezvoltarea explozivă a ceea ce numim puterea soft, sub forma internetului şi a reţelelor sociale. Facebookland va avea peste un miliard de utilizatori, Twitterland peste 800 milioane, şi ca atare, influenţa lor în jocul politicii mondiale ar putea fi decisivă. Structurile de putere îşi vor diminua influenţa în favoarea accesului universal la Reţea şi a noilor tehnologii numerice. Elementul cu totul nou este că „noii regi ai internetului” vor deţine mai multe date şi vor avea o putere de manipulare mai mare decât statele. De aceea, CIA recomandă guvernului SUA să creeze un serviciu ultrasecret, care să poată avea o vedere reprezentativă asupra acestui domeniu extrem de dinamic şi să fie în măsură să utilizeze datele care circulă pe diverse reţele pentru a influenţa comportamentul cetăţenilor.

About the Author

Paul Dobrescu

Paul Dobrescu este profesor universitar la SNSPA, fondatorul Facultății de Comunicare și Relații Publice (FCRP), rector SNSPA în perioada 2008 – 2012; în prezent, conduce editura Comunicare.ro și Centrul de Cercetare în Comunicare din cadrul FCRP; printre cărțile publicate se numără: La ruse de la mondialisation. L’assaut contre la puissance américaine (2015, Paris, L’Harmattan), Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente (2014), Lumea cu două viteze. Puterile emergente şi ţările dezvoltate (2013), Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane (2010), Geopolitica (2008), Mass media și societatea (2003), Iliescu contra Iliescu (1997), America Americii – California (1993), Computere şi trandafiri sau paradoxurile progresului (1986); a îngrijit și prefațat traducerea în limba română a lucrărilor: R. Kaplan, Răzbunarea geografiei (2014), D. Cohn-Bendit şi G. Verhofstadt, Trezeşte-te, Europa! Manifest pentru o revoluţie postnaţională în Europa (2013), G. Verhofstadt, Ieşirea din criză. Cum poate Europa salva lumea (2012), H. Kissinger, Despre China (2012), W. Lippmann, Opinia Publică (2009).