
„It is better to be hated for what you are than to be loved for what you are not.”
André Gide
Articol de Loredana Radu
Continuăm demersul – anevoios – de a descâlci povestea refugiaților – mai exact, a celor peste 500.000 de refugiați care, în anul 2015, au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa făgăduinței. Mulți dintre aceștia țintesc spre Germania, răspunzând cu bucurie apelului lansat de „Mama Merkel”, care pare să fi început, de una singură, o controversată campanie de promovare a unui „nou german” – deschis, filantrop, tolerant. Și asta cu „riscul” de a-și pierde popularitatea acasă și în UE. Specialiștii în comunicare spun că această criză nu va afecta pe termen lung brand-ul personal al d-nei Merkel, că nu se va întipări în textura acestuia, care este rezistentă, solidă, tare – made in Germany. Însă ce importanță are faptul că Angela Merkel își va păstra sau nu popularitatea? Sau dacă Europa va ieși sau nu din criza refugiaților cu imaginea șifonată? Deși supralicitate în mass-media, nu acestea sunt principalele întrebări care ar trebui să ne preocupe. Nu putem aștepta răspunsuri lămuritoare, dacă nu găsim și întrebările potrivite. Întrebările devin cu atât mai importante cu cât criza este mai acută. Un bolnav nu poate spera la vindecare, dacă nu primește diagnosticul corect. Prin urmare, credem că una dintre întrebările potrivite în contextul de față este: „Cum se va întipări această nouă criză în stabilitatea geopolitică a Europei și, implicit, în viața europenilor?”. Pentru a răspunde, este nevoie să ducem din nou discuția într-un plan tehnic, ale cărui coordonate sunt – așa cum am mai spus – interesele, banii și cursa pentru resursele strategice (în special, pentru cele energetice). Fără a pica în capcana conspiraționismului, ținem să menționăm doar câteva aspecte – care, deși nu sunt răspunsuri de sine-stătătoare – reprezintă, totuși, indicii cheie într-o „anchetă” sensibilă și dificil de instrumentat.
SUA sunt puse la adăpost
În SUA există o multitudine de inițiative – publice, private, public-private, guvernamentale, non-guvernamentale – menite a ajuta la integrarea refugiaților. Mai există și un discurs pro-democrație, pro-refugiați, pro-libertate, pro-independență – și alte asemenea „pro-uri”, demne de un film cu eroi hollywoodieni și care îmi evocă o glumă care a intrat deja în folclorul virtual: dacă pe Marte s-ar descoperi petrol, SUA ar merge acolo pentru a promova democrația și libertățile cetățenești. Revenind în planul concret și foarte serios, rapoartele UNHCR – the UN Refugee Agency – ne relevă faptul că America este singura regiune care, pe parcursul anului 2014, a înregistrat o scădere (cu aproximativ 4,6 procente) a numărului de refugiați (a se vedea tabelul de mai jos). Tot în tabelul de mai jos putem observa un alt fenomen interesant – Europa este regiunea care a primit cel mai mare influx de refugiați în 2014 (+74,3%). Astfel de tendințe nu sunt întâmplătoare și cred că merită avute în vedere ca indicii, dacă nu ca răspunsuri lămuritoare. Julian Assange – fondator al WikiLeaks, vorbește despre o „depopulare strategică” a Siriei, regizată de cei care au interese în zona resurselor energetice (petrol și gaze naturale). Potrivit lui Assange, este suficient să analizăm profilul refugiatului sirian – bine educat, poziționat în clasa de mijloc, dispunând de resurse financiare– pentru a ne da seama că Siria a fost/este efectiv decapitată, pierzându-și o întreagă generație de specialiști, tehnocrați și oameni de cultură.

Tabelul 1. Situația refugiaților pe glob – începutul anului 2014 vs. finalul anului 2014 / Sursa: Raportul UNHCR ”World at War” 2014, p. 10, accesibil la http://www.unhcr.org/556725e69.html
Rusia se întărește sau… se apără
Conflictele instrumentate de Statul Islamic (IS) oferă Rusiei un legitim apanaj pentru a-și crește influența în Asia Centrală. Recent, a fost anunțat un summit al Commonwealth of Independent States (CIS), din care fac parte statele din fosta URSS, respectiv: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Rusia, Tajikistan, Ucraina și Uzbekistan. Patronat de Vladimir Putin, miza summit-ului este a consolida prezența armată a forțelor ruse în Orientul Mijlociu. Vladimir Putin se folosește, astfel, de un excelent alibi pentru a întări o Rusie care este pe punctul de a-și pierde și ultima bază militară care nu se află pe teritoriul fostei URSS – Tartus (port la Marea Mediterană, situat în Siria).
UE – un pion pe o tablă de șah populată de regi, regine și nebuni
„Criza refugiaților” este vârful unui iceberg, care poate ascunde o reașezare majoră a lumii. Creionarea – chiar și ipotetică – a acestei reașezări ne poate ajuta să înțelegem – măcar în parte – mișcările tectonice care au loc la nivel global și care prind Uniunea Europeană pe picior greșit. Sunt schimbări pe care noi, europenii, le trecem cu vederea, lăsându-ne seduși de retorica „bunului samaritean”, vehiculată de o Uniune confuză, care se încăpățânează să-și eludeze propriile interese și să transforme o discuție rațională într-una pur emoțională.
Această retorică apelează la omenia, sensibilitatea și naivitatea europenilor, la „bunul samaritean” din fiecare dintre noi. Rezonăm, în mod natural, cu discursul umanist al liderilor europeni. Ceea ce este salutar, însă nu neapărat și sănătos pentru proiectul european sau pentru ce a mai rămas din el. Pentru că, în lipsa unui fundament, a unei baze de reflecție și dezbatere, emoțiile, la fel ca bunele intenții, pot fi exploatate cu ușurință. Fără a se sprijini pe un demers analitic onest și deschis, criza refugiaților creează vulnerabilități colosale și fisuri greu de reparat în întregul angrenaj european, un angrenaj aflat oricum într-o regretabilă devălmășie.
Temerea mea este că nu ne vom da seama de gravitatea acestor vulnerabilități decât atunci când va fi prea târziu, atunci când noua hartă a lumii se va fi desenat pe pânza intereselor majore. Iată încă o întrebare oportună: „Care va fi locul UE pe această nouă hartă?” Sau cei mai euro-realiști dintre noi ar putea-o reformula într-un stil incomod: „Va exista UE pe noua hartă a lumii?”