Semnal editorial: Oana Ştefăniţă – „Uniunea Europeană, un trend în derivă?”

Recenzie de Asist. univ. dr. Georgiana Udrea

În perioada recentă, Uniunea Europeană s-a confruntat constant cu provocări şi crize uriaşe, care, în lipsa unor măsuri prompte şi eficiente, pun sub semnul întrebării însuşi viitorul proiectului european. Incongruenţele la nivel politic, tendințele dezintegratoare culminând cu Brexit-ul, diviziunile dintre statele din Nord și Sud față de măsurile de criză și austeritate economică, valurile de refugiați şi integrarea lor deficitară, ascensiunea curentelor populiste şi extremiste etc. au cauzat tulburări și confuzie în rândul europenilor, influenţând relațiile dintre statele membre și percepțiile publice. În acest context instabil, studiul opiniei tinerilor față de UE și al mecanismelor sale devine un efort important și pragmatic, întrucât publicul dovedeşte tot mai adesea că acționează în funcţie de susţinerea sau opoziţia manifestate faţă de blocul comunitar.

Cartea Oanei Ştefăniţă, Uniunea Europeană, un trend în derivă?, apărută de curând la editura comunicare.ro, propune o astfel de incursiune în lumea cetăţenilor europeni tineri, investigând interesul lor pentru problematica europeană, locul UE pe agenda conversaţiilor interpersonale, modul în care aceştia înţeleg şi experimentează sentimentul de europenitate, dar şi raportarea lor la viitorul Uniunii. Miza lucrării este dublă: pe de o parte, aceasta se doreşte a fi o analiză cu privire la implicarea mass-media în procesul de europenizare a sferei publice naţionale, iar pe de altă parte cartea propune o reevaluare a teoriilor clasice de stabilire a agendei şi a efectelor de încadrare mediatică.

Autoarea aduce o contribuţie originală şi valoroasă literaturii de specialitate, oferindu-ne prilejul unei lecturi extrem de bine ancorate atât teoretic, cât şi empiric. În plan teoretic, volumul are meritul de a contribui la explorarea în profunzime a unor teorii şi concepte fundamentale, precum „agenda-setting”, „sferă publică”, „europenizare” sau „identitate europeană”. Scopul declarat al lucrării nu este acela de a oferi o viziune unanim acceptată sau recunoscută la nivel analitic, ci de a familiariza cititorul cu o varietate de abordări şi perspective care explică rolul activităţii mediatice în europenizarea sferei publice naţionale, în construirea imaginii Uniunii Europene, dar şi în formarea unei identităţi europene sau a unui sentiment de apartenenţă la comunitatea europeană.

Cover Oana Stefanita

Analizând implicaţiile de profunzime ale contextului economic, social şi politic actual, lucrarea se construieşte în jurul ideii că un proiect european viabil, funcţional şi care să se bucure de susţinerea cetăţenilor săi are nevoie de existenţa unui ataşament faţă de un viitor comun sau a unui sentiment de afiliere la comunitatea europeană. În absenţa acestora, eforturile Uniunii de a instituţionaliza soluţii politice colective, proceduri sau angajamente făcute în numele evoluţiei vor rămâne fără ecou. Astfel, influenţa mass-mediei devine esenţială în susţinerea europenizării, în cristalizarea şi în promovarea identităţii europene prin crearea unei legături directe între politica europeană şi cetăţeni. Media devin responsabile pentru creşterea vizibilităţii subiectelor europene, promovarea actorilor europeni, contextualizarea europeană a subiectelor de interes naţional şi, mai ales, pentru construirea unei baze comune de evaluare şi interpretare a subiectelor europene prin sincronizarea cu instituţiile mediatice din celelalte state membre.

În plan empiric, printr-o cercetare riguroasă, care utilizează atât metode cantitative cât şi calitative, lucrarea îşi propune, în principal, să exploreze rolul mass-mediei în stabilirea agendei publice cu privire la subiectele europene în rândul tinerilor. Opţiunea autoarei de a se concentra pe cetăţenii tineri, cu studii superioare, care vorbesc mai multe limbi de circulaţie internaţională şi călătoresc frecvent în afara graniţelor este cu atât mai semnificativă cu cât viitorul Uniunii se bazează, în mare parte, pe generaţiile tinere. După cum dovedesc şi studiile de profil, această categorie de public priveşte trans-naţionalitatea ca pe ceva firesc, manifestă un interes sporit faţă de UE şi, nu în ultimul rând, are tendinţa de a-şi asuma o identitate europeană alături de celelalte loialităţi activate contextual şi situaţional. Totodată, alegerea autoarei de a aduce în prim plan perspectivele tinerilor din România răspunde unei lacune importante din literatura mainstream, care a studiat doar tangenţial şi în mod inconsecvent populaţia din Estul Europei în raport cu problematica europeană.

Perspectiva tinerilor români cu privire la viitorul Uniunii Europene este una relativ optimistă şi alimentată, în general, de dorinţa acestora de a se depăşi decalajele existente şi de a se simţi cetăţeni europeni egali în drepturi şi oportunităţi cu cetăţenii celorlalte state membre. Ideea de europenitate este echivalentă, în cazul celor mai mulţi, cu un ideal de civilizaţie şi dezvoltare, cu eliminarea discriminării şi cu accesul la un nivel de trai superior.

În încheiere, invităm cititorii să reflecteze la una dintre întrebările fundamentale care transpar din această carte: În ce măsură vor rămâne tinerii români optimişti şi entuziaşti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii, adesea etichetate ca „salvatoare”, ca „ideal de civilizaţie şi dezvoltare”? Din concluziile autoarei reiese că, în contextul actual, marcat de transformări constante, România nu mai poate fi catalogată în mod automat ca ţară eurofilă, nici măcar prin raportare la generaţia tânără. Deşi este adevărat că instrumentele tradiționale de investigare a opiniei publice, cum sunt sondajele de tip Eurobarometru, îi plasează încă pe români în categoria celor care exprimă preponderent atitudini pro-UE, la un nivel mai profund de analiză, aceste atitudini optimiste par a fi contestate sau, cel puţin, reconfigurate de evenimentele recente.

Volumul va fi lansat pe data de 3 aprilie a.c., în cadrul unei dezbateri dedicate actualelor tendințe la nivelul Uniunii Europene și celor cinci scenarii din Carta Albă a Preşedintelui Juncker. Evenimentul va fi organizat de către Center for EU Communication Studies, începând cu orele 19.00, la Sediul SNSPA, Bld. Expoziției, 30A, sala multifuncțională (parter).


 

Descarcă afișul evenimentului de aici.

 

About the Author