Mi-aș dori ca românii să nu se mai raporteze la UE în termeni de „UE a decis” Interviu cu Paul Ivan, Senior Policy Analyst la European Policy Centre

Bună ziua, am dori să structurăm interviul în două părți, în prima vom vorbi despre ce presupune o carieră în EU Affairs, iar în a doua despre actualele probleme sau evenimente cu care se confruntă UE.

 

Din ce am citit pe site-ul oficial European Policy Centre, în prezent sunteți Senior Policy Analyst. Ce presupune o astfel de responsabilitate? Ce activități întreprindeți on a daily basis?

Activitățile principale sunt cele de informare-cercetare (realizarea de interviuri de cercetare, cercetarea mass-media, a altor analize publicate de think-tankuri și organizații din mediul academic, statistici etc.), scrierea analizelor și diseminarea rezultatelor care se poate face prin publicații EPC sau externe sau prin intermediul mass-mediei, întâlniri cu diverși parteneri, diplomați, oficiali europeni ș.a., participarea la conferințe, mese rotunde și alte evenimente.

Munca zilnică implică și părți mai puțin glorioase cum sunt managementul proiectelor aflate în curs, coordonarea cu partenerii de proiect și scrierea de aplicații de finanțare pentru noi proiecte.

 

Ați fost unul dintre primii tineri români care s-au specializat în afaceri europene, ce v-a determinat să urmați acest domeniu?

Aș spune că mai degrabă unul din puținii români care a ales să lucreze în domeniul acesta într-un think-tank. M-a interesat domeniul relațiilor internaționale și, în context european, cel al afacerilor europene, datorită complexității acestuia și relevanței sale.

 

Ați urmat studii atât în România, cât și în Marea Britanie, dar ați fost și cercetător în Belgia. Din punct de vedere educațional, dar și al carierei, ce traseu ați parcurs pentru a ajunge în actuala poziție?

Am studiat relații internaționale, studii europene și istorie în țară, la Universitatea Babeş-Bolyai, după care, după un an de muncă în sectorul privat, mi-am continuat studiile cu un masterat la London School of Economics and Political Science. În anii următori am alternat între sectorul de analiză, lucrând în cadrul a trei think-tankuri (Centrul Român de Politici Europene – CRPE, Centre for European Policy Studies – CEPS și acum la European Policy Centre – EPC), și cel public din România (Ministerul Afacerilor Externe) și Bruxelles (Comisia Europeană/Serviciul European de Acțiune Externă).

 

Ce ați recomanda unui tânăr student care dorește să urmeze o carieră în EU Affairs?

Evident, mult depinde de ce anume ar vrea sa facă în acest larg domeniu. Ca sfaturi generale, aș zice că ar trebui să fie curios/ă, să citească mult, să fie activ/ă, să caute și să folosească oportunitățile de dezvoltare personală disponibile (traininguri,conferințe, burse de studiu etc.). Asta include și învățarea/perfecționarea limbilor străine. Studiul în străinătate, la o universitate bună, îi poate lărgi atât orizonturile intelectuale, culturale, cât și șansele de a obține o slujbă bună mai târziu.

La începutul carierei, dacă dorește să înțeleagă mai bine cum funcționează instuțiile europene, ar putea fi de ajutor să facă unul din stagiile oferite de instituții.

 

În prezent, Uniunea Europeană trece prin mai multe evenimente care pot avea consecințe diferite. În ceea ce privește relația UE cu actorii săi interni, anul 2016 va fi unul interesant de urmărit (cazul Greciei, al Poloniei, al Germaniei, al Marii Britanii). Ce probleme credeți că ar trebui să urmărim în spațiul public anul acesta?

Toate acestea și altele care pot apărea pe agendă. Pentru următoarele luni, va trebui urmărit modul în care statele UE împreună cu instituțiile europene vor răspunde la criza migranților. Observăm deja în Europa un proces acut de fragmentare internă, iar un eșec prelungit în gestionarea acestei provocări importante a migrației va fragmenta și va fragiliza Uniunea și mai mult.

 

Problema refugiaților este, în continuare, un subiect fierbinte în media europeană. Cum credeți că va evolua relația UE cu această situație? Vor crește și vor apărea mai multe mișcări extremiste? Poate genera o implicare a Germaniei sau a Uniunii Europene în războiul din Siria? Care este situația în prezent și la ce ne putem aștepta?

Ultimele evoluții ne arată că în lipsa unor soluții colective eficiente, statele membre se îndreaptă spre soluții individuale, întărindu-și frontierele. Aceasta are evident și consecințe negative asupra libertății de mișcare în UE și în spațiul Schengen.

Problema valului migrator duce la o sporire a sprijinului pentru partidele populiste și eurosceptice, dar și la preluarea, cel puțin parțială, a retoricii acestora de partidele mainstream, care cred că altfel pierd voturi.

Nu văd o implicare directă, cu trupe, a Germaniei sau a UE în războiul din Siria. Implicarea militară în acel conflict se face pe principiul coalition of the willing (coaliție a celor care doresc să se implice).

 

În ceea ce privește relația cu Estul, să ne așteptăm la o detensionare sau, dimpotrivă, la creșterea tensiunilor dintre UE și Rusia, pe fondul situației cu privire la Ucraina?

Pe fondul unui preț redus al petrolului, dacă economia Rusiei va rămâne în recesiune și anul acesta, și se pare că așa va fi, cred că ne putem aștepta la o Rusie puțin mai cooperantă, dar nu cred că ar trebui să ne așteptăm la o soluționare a conflictului din Ucraina prea curând. Diverși actori europeni vor încerca o îmbunătățire a relațiilor cu Rusia, dar aceasta va depinde mult de comportamentul Rusiei în Ucraina, dar și în alte dosare importante, precum cel sirian.

 

Ce rol ar trebui să joace România în raport cu situația din Ucraina?

Acesta este o întrebare care necesită un răspuns mai complex decât ne permite spațiul de aici. România este statul UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina și țara cea mai apropiată geografic de Crimea si zona de conflict din Donbas, deci interesul este unul evident. România oficială a acționat în cadrul alianțelor din UE și NATO și va continua să facă asta. Ucraina poate beneficia de experiența României în unele domenii precum reforma sistemului de justiție, lupta anti-corupție ș.a..

Dar dincolo de România oficială, mi-aș dori să văd mai mult interes din partea societății române față de soarta vecinilor noștri. La nivelul actual, interesul reciproc și legăturile dintre cele două societăți sunt foarte reduse.

 

Aveți un subiect legat de EU Affairs pe care ați vrea să îl abordați și un mesaj pe care îl transmiteți?

Mi-aș dori ca românii să ajungă să nu mai vorbească despre Uniunea Europeană ca despre ceva extern, de tip „UE a decis”, “UE a dres”, să se intereseze și să afle cum se iau deciziile la nivel european, să se implice în treburile publice și dincolo de participarea la alegeri și să nu sară dintr-un europtimism nu mereu informat într-un euroscepticism neinformat.

 

Vă mulțumesc!

Interviu realizat de Costin Șerban, redactor-șef

About the Author