When Cronos meets Kairos. „Acum ori niciodată” în politica europeană

Articol de Costin Dămășaru

În procesul de administrare al organizațiilor, fie că vorbim despre companii private, companii de stat, ONG-uri, țări sau continente, este important să iei decizia potrivită, însă este vital să o pui in aplicare la momentul oportun. Asta știau și grecii antici, care au introdus în panoplia lor de personaje mitologice pe Cronos şi Kairos.

Cronos reprezintă, în acest context, timpul care se scurge în viața unei organizații sau comunități, măsurat în secunde, ore, zile, ani, etc. Pe de altă parte, Kairos reprezintă momentul oportun în care decizia luată este musai a fi implementată.

Când Cronos se apropie de Kairos, semnele devin tot mai evidente că se deschide o fereastră de timp în care se poate implementa, într-un mod eficient, decizia luată. Pe măsură ce Kairos se îndepărtează de Cronos, devine tot mai evident că nu mai are rost să facem nimic pentru că oricum măsura decisă nu va mai avea efectul scontat, iar lipsa de reacție va aduce după sine consecințe dintre cele mai catastrofale.

Metaforic și în teorie discutând, rolul liderilor UE este acela de a estima cu cea mai mare precizie întalnirea dintre cele două personaje mitologice și a acționa în consecință. Însă, în practică, pare că rolul liderilor este de a forța eliminarea lui Kairos. În traducere liberă: eliminarea oricărei șanse de a face ce trebuie, când trebuie, cum trebuie. Rezultatul alegerilor din Germania, combinat cu politica externă a președintelui Macron par să confirme aceasta teorie. Nu există niciun indiciu că ne aflăm pe un drum bun. Din contră. Din păcate, toate indiciile ne conduc către concluzia că acesta este cântecul de lebădă al hegemoniei partidelor democratice în majoritatea țărilor care contează în jocul european. Impresia generală este că liderii europeni actuali trag de timp în speranța că lucrurile se vor rezolva de la sine. Adică au rămas într-o îmbrăţișare suavă cu Cronos, sperând că strategia de a număra zilele ce trec, de a nu face mișcări bruște și de a tot amâna decizia, va da roade.

Relația exclusivă cu Cronos a început să dea roade, însă nu dintre cele dorite şi așteptate. Astfel, partidul de extremă dreapta a intrat în Parlamentul german direct pe locul al treilea. Președintele Macron scade vertiginos în sondaje, dar dă semne că va trage după dânsul și alte nume sonore de pe firmament, în încercarea de a se salva. Polonia și Ungaria încep să joace rolul rebelilor din blocul comunitar, iar Bulgaria dă semne că va întregi această grupare intraeuropeană.

Iar România? Ei bine, România are propriul ei melanj toxic între Cronos și Kairos. Agenda publică este monopolizată de subiecte exclusiv cu relevanţă locală; cele două personaje mitologice se îndepărtează, pe zi ce trece, unul de altul pe zi, iar fereastra de timp ce le poate permite politicienilor să acționeze eficient pentru a-și atinge obiectivele politice se îngustează.

La nivel european, toată această atmosferă de schimb de decor pentru un nou tip de petrecere, cu un nou dress code, naște întrebări care păreau neverosimile până acum câțiva ani: „peste patru ani, câţi dintre actualii lideri europeni vor mai avea loc la masa decizională europeană?; sau această masă va fi ocupată exclusiv de noi jucători care deja au început să își arate colții și care nu au uitat de sublimul moment în care Cronos și Kairos se afla în cea mai intimă apropiere?”.

Ne dorim cu toții ca, în al 13-lea ceas, liderii să se trezească.

About the Author

Costin Damasaru

Costin Dămăşaru este Lector Universitar în cadrul Facultății de Management a SNSPA, coordonatorul Programului Masteral „Antreprenoriat și Management Strategic” și fondatorul „Cercului Științific de Studiu in Management Sistemic”. Are peste 14 ani de experienţă în departamentul Vânzări, domeniul Telecomunicații mobile și FMCG.