„Dacă nu ar fi existat, Uniunea Europeană ar fi trebuit inventată”

Alina_Bargaoanu

Articol special de Alina Bârgăoanu, director Convorbiri Europene

Criza Uniunii Europene – cu toate efectele negative, uneori devastatoare, în multiple planuri – părea că are cel puțin un efect pozitiv. Acela de a precipita răspunsul la întrebarea fundamentală „Ce este Uniunea Europeană?” sau, mai precis, „Ce dorește să fie Uniunea Europeană?”. Spun „pare” deoarece, odată trecută faza acută a crizei, această întrebare a fost abandonată. UE a optat mai degrabă pentru menținerea status-quo-ului (ceea ce unii analiști mai aspri numesc „strategia muddling through”), reușind să împingă în viitor discuția despre propriul viitor. Invocându-se sau mizându-se faptul că greul ar fi trecut, au fost abandonate și alte teme mari, precum demografia, politica industrială comună, strategia în domeniul inovării, inclusiv al inovării sociale, reglementarea sistemului financiar-bancar, raportul dintre democrație și dezvoltare, dintre capitalism și democrație.

De ce această discuție în termeni relativ severi în ziua în care sărbătorim Ziua Europei? În opinia mea, revigorarea proiectului european şi formularea răspunsului la întrebarea fundamentală „Ce vrea să fie Uniunea Europeană?” ar trebui să se realizeze nu neapărat din dragoste pentru „visul european”; deşi articularea acestui vis, de anvergura visului american, nu reprezintă un demers tocmai de ignorat. Imboldul ar proveni din conştientizarea faptului că, fără construcţia europeană, orice stat din UE se confruntă cu ameninţarea de a deveni irelevant pe scena globală. La fel de adevărat este că, fără toate statele membre, reunite într-o uniune împărtășită, care să le armonizeze interesele uneori divergente, UE în ansamblul său poate aluneca în aceeași direcție a irelevanței.

convorbiri_europene_banner_1În plus, există consecințe globale ale problemelor politice și dificultăților economice cu care se confruntă UE. Așa cum avertiza Jamie Shea, „majoritatea speranţelor noastre referitoare la pacea mondială sunt bazate pe modelul european de democrație, prosperitate, securitate socială, economie, integrare, putere soft… Dacă noi, în Europa, pierdem Europa, nu va mai exista prea multă Europă în restul lumii, deci trebuie să conservăm această Europă nu doar pentru noi, ci pentru exemplul pe care îl poate da restului lumii”.

Aceste consecințe – inclusiv în planul securității regionale și globale – au valoare existențială pentru o țară precum România, aflată la granița de est a Uniunii, într-un context geopolitic care se complică de la o zi la alta. Pentru România, costul non-Europei (vezi publicarea, în 1988, a raportului Cecchini și relansarea acestei discuții în 2012, de către Georgios Dassis și Luca Jahier) nu poate fi calculat doar în termeni financiari, ci și în termeni strategici și de securitate, sau mai ales în astfel de termeni.

cropped-cropped-1200px-Big_european_flag_at_Strasbourg_France_-_Europe_Day_2009.jpgRomânia are un interes fundamental față de existența și funcționarea UE, față de „renașterea” sa politică, economică, simbolică, față de menținerea binomului fondator al Uniunii: pace și prosperitate (de fapt, pace în urma prosperității). În aceeași măsură, în România, ca în oricare altă țară membră, UE trebuie să recâștige bătălia legitimității și a încrederii, să câștige cetățenii de partea ideii potrivit căreia costul non-Europei este incalculabil mai mare decât costul Europei. Cu alte cuvinte, UE trebuie să prevină sau, acolo unde este cazul, să stopeze percepția că ar putea deveni o frână în calea dezvoltării și a prosperității.

„Dacă nu ar fi existat, Uniunea Europeană ar fi trebuit inventată”, spunea Tony Blair. Cetățenii europeni, poate chiar unii lideri europeni, trebuie convinși sau reconvinși de adevărul și de actualitatea acestui mesaj.

About the Author

Alina Bârgăoanu

Alina Bârgăoanu, profesor universitar Jean Monnet la SNSPA, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice; Președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din România; cele mai recente lucrări: „Why Europe? Narratives and Counter-Narratives of European Integration” (2017, Peter Lang), „United by or Against Euroscepticism. An Assessment of Public Attitudes Towards the EU in the Context of the Crisis (2015, Cambridge Scholars); bursier Fulbright (2001- 2002).