Articol de Asist. Univ. Dr. Flavia Alupei-Durach
Miercuri, 29 iunie 2016, Facultatea de Management (SNSPA), în parteneriat cu Institutul European din România (IER) şi Revista Convorbiri Europene a organizat masa rotundă „Implicaţiile economice ale Brexit-ului”. Au acceptat invitația de a-și prezenta punctele de vedere: Alina Bârgăoanu (prorector SNSPA, președinte al Institutului European din România); Ioana Petrescu (economist, fost ministru de Finanţe), Gabriela Drăgan (director al Institutului European din România), Lucian Anghel (preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori București), Valentin Lazea (economist-șef al Băncii Naționale a României), Cristian Păun (prodecan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice). Dezbaterea a fost moderată de conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decan al Facultății de Management din cadrul SNSPA.
Ioana Petrescu, economist, fost ministru de Finanţe, a punctat cinci tipuri de consecințe ale ieșirii Marii Britanii din UE: asupra cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie (se preconizează reducerea beneficiilor de lucru și a ajutoarelor sociale), asupra bugetului UE (din cauza reducerii bugetului, este posibil ca țările net beneficiare să primească sume mai mici, sau cele net contribuabile să cedeze sume mai mari), asupra studenților români (creșterea taxelor de școlarizare), asupra comerțului global (prin alimentarea trendului anti-globalizare) și, nu în ultimul rând, asupra investițiilor (prin scăderea investițiilor străine în Uniunea Europeană, până la momentul revenirii la stabilitate și predictibilitate).
În continuare, Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, a explicat starea de spririt eurosceptică prin apel la trei situații de fapt: I. Realizări pe care UE le-a promis, le-a livrat, dar astăzi nu mai sunt apreciate la adevărata lor valoare (pacea durabilă în Europa, libertatea de mișcare, creșterea nivelului de trai). II. Rezultate pe care UE le-a livrat neintenționat și împotriva cărora se manifestă atitudinile anti-UE (multiculturalismul, relativismul moral, caracterul de putere soft- nemilitară). III. Rezultate pe care opinia publică le așteaptă, dar UE nu le-a promis și nici nu are cum să le livreze (ștergerea datoriilor, creșterea la infinit a datoriilor publice fără consecințe, bunăstarea pentru fiecare individ).
Următoarea intervenție a aparținut Gabrielei Drăgan, director al Institutului European din România, care consideră rezultatul referendumului nu atât o victorie a taberei „leave”, cât o înfrângere a taberei „remain”. La nivel macro, rezultatul trage un semnal de alarmă privind necesitatea îmbunătățirii comunicării cu cetățenii. Asistăm la întâlnirea dintre o clasă politică eurosceptică și un public eurosceptic și trebuie aflate motivațiile fiecărei părți. Clasa politică are ca argumente principale temerile legate de imigrație, suveranitate, competitivitate și birocrația excesivă. Temerile cetățenilor, reflectate în rezultatele eurobarometrelor, includ imigrația, locurile de muncă și starea economiei.
În România, Brexitul aduce deja schimbări sensibile la nivelul percepțiilor reprezentanților din industrie, după cum a punctat Lucian Anghel, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori București. Acesta și-a susținut afirmațiile prin apel la rezultaele Barometrului industriei, care prezintă lunar datele culese prin interviuri directe cu managerii firmelor. Barometrul este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion reprezentativ de 313 de firme industriale. Se remarcă o reducere a optimismului respondenților, pe majoritatea indicatorilor semnificativ, inclusiv cei referitori la ritmul de creștere. Domnul Anghel a apreciat în încheierea intervenției sale că reacția autorităților românești a fost foarte bună, în sensul reducerii îngrijorării investitorilor și agenților economici.
Cristian Păun, prodecan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice, a adus argumente în sprijinul ideii că UE s-a îndepărtat extrem de mult de proiectul initial, astăzi reglementând mult mai multe aspecte, pe lângă piața unică. Printre acestea se numără: redistribuirea de resurse, gestionarea grupurilor de interese, extinderea birocratică. De aceea, UE nu ar trebui să ignore semnalul pe care îl reprezintă Brexit-ul. În ceea ce privește România, aceasta nu va fi afectată neapărat direct, cât indirect, în calitate de membru UE.
Dezbaterea s-a finalizat într-o notă de analiză geopolitică prin contribuția Alinei Bârgăoanu, prorector SNSPA, președinte al Institutului European din România, care a subliniat caracterul excepțional al acestui „exit”, comparativ cu potențialul Grexit despre care s-a mai discutat. UE nu poate ignora votul de la referendum, în condițiile în care cele două tabere sunt despărțite de 1.3. mil. de voturi, o diferență considerabilă. Viitorul UE va fi marcat de focusul din ce în ce mai pronunțat pe zona euro, în detrimentul Europei Centrale și de Est, care va plăti prețul cel mai serios al acestui vot prin alunecarea la periferia UE. Alina Bârgăoanu a descris acest moment de cotitură ca fiind nu sfârșitul istoriei, ci reînceputul geografiei.
Una dintre primele dezbateri academice de acest tip din sfera publică românească, masa rotundă „Implicaţiile economice ale Brexit-ului” s-a remarcat prin actualitatea subiectelor abordate și prin calitatea înaltă a intervențiilor vorbitorului, dar și a întrebărilor adresate acestora de către asistență.
