Flavia Durach, “Public Opinion towards the EU. Triumphalism, Euroscepticism or Banal Representations? [Opinia publică față de Uniunea Europeană: triumfalism, euroscepticism sau banalizare?]”, Cambridge Scholars Publishing, 2016

Cronică de Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu

Anul 2005, când ratificarea Tratatului pentru o Constituție Europeană eșuează prin vot popular negativ în Franța și Olanda, este menționat frecvent în literatura de specialitate ca un moment de cotitură pentru studiul opiniei publice față de Uniunea Europeană. A fost una dintre primele situații în care decizia de a consulta cetățenii din statele membre a dus la o primă stagnare a proiectului european. Tot începând din această perioadă, studiul euroscepticismului ca orientare relativ marginală în ştiinţele sociale devine de interes pentru sociologi, specialiști în afaceri europene și în științele comunicării. Unsprezece ani mai târziu, euroscepticismul este deja un termen familiar publicului larg, un fenomen mainstream și o continuă sursă de îngrijorare pentru liderii europeni, iar arhidiscutatul Brexit reprezintă, până acum, cea mai dură manifestare eurosceptică, cu implicații majore pentru construcția europeană.

În acest context, salut apariția lucrării “Public Opinion towards the EU: Triumphalism, Euroscepticism or Banal Representations”, de Flavia Durach, care abordează din multiple perspective această tematică atât de actuală din punctul de vedere al semnificaţiilor teoretice şi practice. Miza este dublă: pe de o parte, aceea de a identifica trăsăturile definitorii ale opiniei publice faţă de UE în România şi de a evalua impactul crizei economice asupra atitudinilor faţă de UE la nivel European, pe de alta.

Autoarea explorează conceptual multidimensional de “opinie publică faţă de UE” şi investighează principalii factori care intervin în cristalizarea opiniilor. Numeroasele teorii şi ipoteze din domeniu sunt sistematizate sub forma a patru mari abordări: instrumentală (utilitaristă), simbolică, politică şi mediatică. Flavia Durach aprofundează dezbaterea privind factorii care influenţează opinia publică, pornind de la observaţia că mulţi dintre aceştia acţionează diferit în vechile, respectiv noile state membre. Noutatea cercetării este dată de atenţia acordată fundalului socio-economic, politic, istoric şi cultural al statelor din Centrul si Estul Europei.

Euroscepticismul, una dintre multiplele dimensiuni ale opiniei publice, este discutat în profunzime în al treilea capitol, “Euroscepticism: the New Powder Keg of Europe?”. Autoarea pledează pentru o mai bună diferenţiere în interiorul acestui concept larg, având în vedere că nu orice formă de euroscepticism este, în mod necesar, distructivă şi dăunătoare Uniunii Europene. Partea cea mai intersantă a acestui capitol este dedicată surselor, cauzelor şi factorilor care favorizează apariţia euroscepticismului: factori de tip utilitar, identitar, factori politici şi mediatici. Rezultatele studiilor evocate în capitol demonstrează că în anumite contexte naționale sau regionale și pentru anumite categorii socio-demografice, unii factori devin prioritari ca determinanți ai atitudinilor eurosceptice.

Ce-a de-a doua secțiune a cărții evidenţiază rezultatele cercetării empirice, axate pe două componente: analiza cantitativă a datelor oferite de eurobarometre şi analiza calitativă a discursului de tip expert din România. Este de apreciat decizia de a contextualiza cercetarea prin referire, în introducerea fiecărei secţiuni de cercetare, la cele trei crize majore cu care se confruntă UE: criza economic (şi, conex, criza social, criza de legitimitate şi criza de leadership); criza dezvoltării neuniforme în interiorul UE; criza de securitate, creată de conflictul din Ucraina.

Analiza secundară de date a eurobarometrelor din perioada 2007-2014, demonstrează impactul negativ al crizei economice asupra atitudinilor faţă de UE. Atât în statele tradiţional euroentuziaste, cât şi în cele tradițional eurosceptice, toţi indicatorii privind încrederea în UE s-au prăbuşit în mod vizibil. Vederea de ansamblu pe care o oferă Eurobarometrele relevă şi o serie de diferenţe regionale foarte interesante, care sunt discutate pe larg în carte.

Cea de-a doua componentă a studiului, privind opinia elitelor românești, reuneşte 50 de interviuri de tip expert cu reprezentanți din diferite domenii ale vieții publice, politice și academice. Autoarea analizează semnificaţiile de profunzime ale discursului experţilor şi concluzionează că asistăm la o “banalizare” graduală a reprezentărilor UE. Termenul de banalizare nu este folosit în accepţiunea comună, ci în concordanţă cu studiile din literatura despre europenizare. În acest sens, europenismul banal desemnează procesul gradual prin care familiarizarea sporită a unui stat membru cu UE influenţează identificarea cu UE şi sprijinul pentru aceasta. Evoluţiile către banalizare ale discursului experţilor români se realizează, în principal, prin abandonarea reprezentărilor simbolice în favoarea celor instrumentale şi printr-o abordare realistă şi critică a disfuncţionalităţilor din interiorul UE.

Volumul “Public Opinion towards the EU” creează terenul pentru meditaţii mai adânci asupra unor fenomene foarte puţin dezbătute în spaţiul public românesc: ascensiunea eurosceptismului ca urmare a crizei economice, creşterea importanţei factorilor utilitarişti în formarea atitudinilor faţă de UE, semnificaţiile politice ale euroscepticismului, legătura sa cu mişcările (euro)populiste.

Subliniez meritul cărții de a contribui la explorarea în profunzime a unei zone mai puțin luate în considerare de literatura de specialitate: Europa Centrală şi de Est. Întrebările „există euroscepticism în România?”, „dacă da, cum se manifestă acesta?” rămân deschise. Temerea autoarei, precum şi a mea, în calitate de cunoscătoare a cărţii şi de observatoare atentă a aceloraşi fenomene, este aceea că, în absenţa unor forme explicite şi constante de exprimare a nemulţumirilor şi frustrărilor create de apartenenţa României la o lume integrată şi globalizată, euroscepticismul sau, mai grav, antieuropenismul pot cunoaşte direct manifestări extreme; manifestări care, odată cristalizate în formă extremă, cu greu mai pot fi gestionate.

Site-ul oficial unde poate fi găsită cartea – http://www.cambridgescholars.com/public-opinion- towards-the-eu

About the Author