Articol de Flavia Durach
Dragă cititorule îngrijorat,
Trebuie să îți spun de la început că în acest articol nu voi discuta sfaturi medicale si nu voi face niciun fel de aprecieri privind gravitatea epidemiei de coronavirus – pentru asta există surse oficiale la care te invit să apelezi cu încredere (de exemplu: aici, aici sau aici), așa cum fac și eu.
În schimb, voi atrage atenția asupra comunicării publice „virusate” despre acest subiect. „Infodemie” se cheamă. Organizația Mondială a Sănătății a introdus acest termen în 2 februarie 2020 pentru a descrie „supraabundența de informații – adevărate sau nu – care le îngreunează cetățenilor accesul la surse credibile de informative și sfaturi pe care se pot baza, atunci când au nevoie” (traducerea autoarei). MIT Technology Review o numește chiar prima epidemie de dezinformare cu adevărat născută (și crescută) de social media.
Care sunt consecințele infodemiei? Ele potențează fenomene sociale negative, precum panica și comportamentele antisociale, înlesnesc specula și exploatarea financiară a temerilor oamenilor, diseminează informații așa-zis științifice, dar greșite, care pot accelera răspândirea bolii.
Cum te poți apăra în fața dezinformării? Iată câteva idei, rezultate din activitatea mea de cercetare a efectelor mass media, știrilor false și dezinformării online.
- Să înțelegi sub ce forme poți întâlni dezinformarea în mediul online
Uneori e vorba de ceea ce înțelegem de obicei prin știri false: informații complet false, sau formate dintr-un amestec de adevărat și fals, prezentate și diseminate sub formă de știre de presă, de către surse mai mult sau mai puțin credibile. Acestea induc în eroare privind răspândirea virusului, comportamentele adecvate de protectie, tratamentul existent.
Alteori, pot fi informații/ imagini/video reale, dar plasate într-un context fals (exemplu ipotetic: rafturi goale de supermarket, fotografiate într-un context oarecare din trecut și folosite pentru a ilustra „criza” de alimente generată de epidemie).
În multe alte situații, informațiile corecte (sau aproximativ corecte) sunt reinterpretate în mod eronat (exemplu real: afirmația lui Christine Lagarde despre bătrânii care trăiesc prea mult). Nu în ultimul rând, dezinformarea este și comentariu, emoție, indignare exprimate de utilizatorii de social media, fără să fie sprijinite de fapte sau dovezi.
Un raport foarte bun despre tipologia dezinformării, aici.
- Să înveți să recunoști indiciile că ai de-a face cu o știre falsă/ dezinformare online
Notă: Sugestiile următoare sunt orientative și trebuie judecate în context.
De regulă, știrile false pot fi identificate prin: faptul că sursa este una obscură (website-uri oarecare, cu denumiri care nu te duc cu gândul la publicații sau actori credibili, autori anonimi ai articolului), mesajele conțin greșeli de logică, de exprimare, de gramatică și folosesc cuvinte care atrag atenția și generează emoție (șocant, incredibil, tragedie, în lacrimi, am aflat secretul pentru…, fatal, dezastru ș.a.m.d.). În text sunt exprimate opinii, nu fapte demonstrabile: informații „pe surse”, date și cifre care nu pot fi verificate (pentru că nu avem trimitere explicită la sursa lor), bănuieli, zvonuri, speculații, exagerări. Teoriile conspirației sunt și ele incluse în categoria dezinformării și știrilor false.
Poți citi mai mute despre cum recunoști știrile false aici.
- Evaluează critic informația
Aprecierea critică a informației înseamnă, în primă etapă, să identifici sursa care a publicat informația, și să faci o minimă investigație a acesteia pe internet, pentru a-ți da seama dacă este credibilă sau nu.
Apoi, să urmărești cu atenție ideile exprimate în text: dacă sunt logice, dacă nu se contrazic unele pe altele, dacă oferă dovezi și argumente, sau constau în opinii și limbaj emotional. Mai departe, trebuie să verifici ce spun alte surse (credibile!) despre subiect. Dacă nu îl abordează, sau dacă prezintă alte informații, e bine să îți pui întrebări.
În cazul imaginilor, este utilă o căutare inversată a acestora, pentru a vedea dacă există imagini asemănătoare, dar nu identice (așa poți depista dacă pozele au fost truncate). Instrucțiuni pentru realizarea căutării inversate pe Google aici, sau poți folosi un ad-on special, ce poate fi descărcat de aici.
Nu în ultimul rând, este util să cauți informații despre subiect pe site-urile dedicate verificării informațiilor factuale (fact-checking), cum ar fi acesta, acesta, sau acesta.
- Să conștientizezi că atenția, implicarea și emoțiile tale generează bani pe internet
Într-un ocean de servicii și informații gratis pe internet, veniturile din publicitatea online (directă sau prin influencer marketing) sunt oxigenul care asigură supraviețuirea marilor și micilor actori din spațiul digital. Tocmai de aceea, atât giganții tehnologici (Facebook, Google, Amazon etc.), cât și micii jucători se luptă pentru atenția, click-urile și share-urile noastre. Știrile senzaționaliste, titlurile bombastice, dramatismul, „certurile” din social media ne determină să fim mai implicați, să petrecem mai mult timp online, să generăm implicit multe date despre preferințele noastre și să ni se livreze mesaje și publicitate targetată special pentru profilul nostru. Atenție, deci, la trucurile/ minciunile care îți stimulează artificial interesul!
Mai multe informații poți citi în acest articol.
- NU distribui mesaje dintr-un impuls emoțional
Studiile privind viralizarea – distribuirea în masă – a știrilor false arată că emoțiile, în special cele negative, ne pot face să apăsăm butonul de share fără să evaluăm critic informația. De aceea, nu posta niciodată știri/ opinii/postări pe care le întâlnești pe internet doar pentru că te fac să te simți într-un anumit fel! Mai întâi aplică sfaturile de la punctele 2 și 3 pentru a verifica acuratețea știrii.
În plus, nu distribui știrile doar ca să pari informat, popular, să primești aprecieri și atenție pe rețelele sociale. Poți face mai mult rău decât bine!
Dacă vrei să afli mai multe despre modalitățile de viralizare a știrilor false și dezinformării online, poți găsi aici un rezumat bun.
În încheiere, două recomandări
Atenție în mod special la mesajele care circulă în interiorul grupurilor de Facebook (indiferent pe ce subiect sunt constituite) sau în aplicațiile de mesagerie privată (WhatsApp, Facebook Messenger, email). În cazul grupurilor de Facebook, acestea sunt formate din indivizi neomogeni, care nu se cunosc între ei și ale căror postări pot avea interese ascunse (partizanat ideologic, îndoctrinare în slujba unor idei/curente de opinie etc.). În cel mai bun caz, sunt oameni care distribuie fără să vrea informații false care „le sună bine”. Cât despre mesajele private, acestea par mai intime, și deci mai convingătoare (am primit informația direct la prietenul „x”), dar de multe ori reprezintă o distribuire la a o suta mână a unor informații truncheată sau false, a căror sursă (pacientul 0) nu mai poate fi depistată și trasă la răspundere.
Respectă ierarhia autorității surselor! Primele pe care trebuie să ții cont sunt informațiile oficiale, cele care reflectă poziția instituțiilor relevante, care sunt prezentate într-un context oficial de comunicare. Acestea pot parveni (nelimitându-mă la aceste exemple) de la: Organizația Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății, Direcția Pentru Situații de Urgență, alte instituții ale statului, conducerea diverselor institute de cercetare și spitale implicate. În baza pozițiilor oficiale, poți apoi să studiezi perspectiva altor profesioniști și experți în domeniu (medici, biologi ș.a.m.d.) care își exprimă opinia în calitate de specialiști, dar NU în calitate de reprezentanți/ purtători de cuvânt ai unor instituții. Ulterior, poți să te informezi (evaluând critic!) în legătură cu punctele de vedere ale formatorilor de opinie care nu sunt specialiști în domeniu (ex. jurnaliști, persoane publice din diverse domenii, bloggeri, influenceri). Abia după ce te-ai lămurit din sursele de mai sus, poți intra în dezbatere cu ceilalți utilizatori de internet.
Sper că ți-am fost de folos,
Semnat,
Un cadru universitar preocupat de infodemie
