Un duș rece. Tweet-uri, Millenials și sharing economy: ce loc ocupă România în piața digitală unică?

florina pinzaru

Articol de conf. univ. dr. Florina Pînzaru

S-au cheltuit bani și s-a depus efort pentru promovarea României, de multe ori cu rezultate discutabile, însă cred că niciunul dintre demersurile programatice de branding de țară nu a adus până acum la fel de multă notorietate României și Bucureștiului ca tweet-ul lui Bernie Sanders: „Today, people living in Bucharest, Romania have access to much faster Internet than most of the US. That’s unacceptable and must change”. CNN, Associated Press, New York Times și mulți alții: în numai câteva ore, tweet-ul în cauză a făcut înconjurul planetei care a aflat, cu această ocazie, nu numai că domnul Sanders are opinii ferme despre viteza Internetului, cât mai ales că la București suntem foarte conectați. Și nu oricum, ci la modul extrem de rapid – ceea ce ne face, desigur, să fim mândri.

Uwe Deichmann si Zahid Hasnain World Bank la SNSPA

Uwe Deichmann si Zahid Hasnain, Banca Mondială, la SNSPA

Totuși, deși în România există nouă dintre cele cincisprezece orașe ale lumii cu cele mai rapide conexiuni la Internet la nivel global, suntem într-o situație paradoxală, după cum arată Raportul de Dezvoltare Globală 2016 al Băncii Mondiale (lansat și în România în 9 februarie 2016 la SNSPA, în cadrul conferinței ‘The Future is Here’): avem cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană al Indicelui privind Economia și Societatea Digitală (DESI). Câteva date ale Comisiei Europene sunt grăitoare: numai 20% dintre români au competențe digitale de bază și în ciuda impresiei generale că am fi un viitor Silicon Valley, doar 1,3%  din forța de muncă este reprezentată de specialiști în informatică și comunicații (TIC) – din nou, cel mai scăzut nivel din UE. În fine, 39% din populația României nu a folosit niciodată Internetul, ceea ce reprezintă dublul mediei la nivel european (18%). În ciuda multiplelor investiții în sisteme digitale pentru asigurarea de servicii publice, acestea  rămân greoaie și repetitive: folosesc de multe ori tehnologii diferite, nu sunt interconectate, nu oferă experiențe user friendly ori responsive, deși accesul la Internet de pe smartphone-uri și tablete se dezvoltă într-un ritm amețitor.

panel 1 - instituții publice: Diana Voicu (secretar de stat), Pietro Crivellaro (Mastercard), Alexandru Petrescu (Poșta Romana), Ioana Petrescu (fost ministru de Finanțe), Radu Puchiu (Guvernul României), Catalin Marinescu (ANCOM)

Conferinţa ‘The Future is Here’, 9 februarie 2016, SNSPA şi Banca Mondială, panel 1 – instituții publice: Diana Voicu (secretar de stat), Pietro Crivellaro (Mastercard), Alexandru Petrescu (Poșta Romana), Ioana Petrescu (fost ministru de Finanțe), Radu Puchiu (Guvernul României), Catalin Marinescu (ANCOM)

Sorin Pîslaru (ZF), Daniela Nemoianu (KPMG), Andrei Pitiș (Vector Watch), Dan Bulucea (Google), Florina Pînzaru (SNSPA)

Conferinţa ‘The Future is Here’, 9 februarie 2016, SNSPA şi Banca Mondială, panel 2 – mediul de afaceri – Sorin Pîslaru (ZF), Daniela Nemoianu (KPMG), Andrei Pitiș (Vector Watch), Dan Bulucea (Google), Florina Pînzaru (SNSPA)

În timp ce mare parte populația rurală a României nu este conectată la lumea digitală, la polul opus avem o nouă generație care iese acum de pe băncile școlilor și se pregătește să devină viitoarele gulere albe: Generația Y sau the Millenials. Cu vârsta de maxim 29 de ani, acești tineri urbani multi-screen se caracterizează printr-o serie de atribute surprinzătoare, dar destul de apropiate de cele ale generației Y din restul Europei, după cum arată raportul ‘Millenials @Work. Psihologia generației digitale’, realizat de Hart Consulting și Facultatea de Management din SNSPA. Fermecători și sociabili, nativii digitali români fac o primă impresie foarte bună, deși se dovedesc aroganți, hedoniști și că nu le plac regulile sau ierarhiile. Nesiguri pe ei înșiși, tind să prefere să nu își asume responsabilitatea de a decide și se dovedesc, în medie, mai puțin ambițioși și mai puțin concentrați ori meticuloși decât generațiile mai în vârstă, ceea ce poate fi surprinzător pentru reprezentanții acesteia și ar putea duce la tensiuni la locul de muncă.

 instantaneu cu cei cca. 100 de specialiști de HR din filialele firmelor multinaționale prezente în România care au luat parte în 2 martie la lansarea la SNSPA a raportului Millenials @Work

Instantaneu cu cei cca. 100 de specialiști de HR din filialele firmelor multinaționale prezente în România care au luat parte în 2 martie la lansarea la SNSPA a raportului Millenials @Work

Managerii și decidenții din sistemul public de azi mai au, probabil, de învățat despre lumea digitală: de la cum să lucreze cu generația Y, până la faptul că digitalizare nu înseamnă doar conectivitate la Internet (deși, după cum am văzut, și la acest nivel avem încă un decalaj serios față de restul UE), ci un întreg ansamblu de procese reconfigurate și de mentalități schimbate. De exemplu, dacă pentru autorități digitalizarea înseamnă mai degrabă o formă de transparență, iar pentru unele companii este sinonimă cu o vitrină virtuală relativ statică, pentru cetățenii digitali (nativi sau emigranți), aceasta înseamnă o experiență mai facilă. Ori nici un sistem din lume, oricât de avansat tehnologic, nu oferă experiențe satisfăcătoare, nici în business și nici la nivelul serviciilor publice, în lipsa unor procese mai suple și a unor mentalități mai flexibile în interiorul organizațiilor din spatele acestor sisteme.

Tocmai din asemenea motive, pentru că nu vor să își mai bată capul cu lucruri care nu le plac sau pe care le consideră inutile, cetățenii digitali au dezvoltat în ultimii ani, inclusiv în România, o economie nouă, bazată pe tehnologie și entuziasm: economia colaborativă sau sharing economy. Ridesharing, crowdfunding, co-creation: nu sunt doar niște simple cuvinte pentru tinerii optimiști care aleg Uber în loc de taxi, BlaBlaCar în loc de tren ori autocar, care își finanțează proiectele pe platforme precum Creștem Idei sau schimbă lucrurile ce le prisosesc acasă prin intemediul platformelor colaborative. Aceste proiecte se dezvoltă într-un asemenea ritm, încât Comisia Europeană le-a luat suficient de în serios încât să organizeze workshop-uri în Stockholm, Berlin și București (acesta din urmă, în 3 martie 2016, în parteneriat cu Facultatea de Management din SNSPA), pentru a trage concluzii din discuțiile cu antreprenorii implicați despre cum poate fi integrată economia colaborativă în piața unică digitală și dacă și cum poate fi aceasta reglementată.

instantaneu de la workshop-ul Comisiei Europene Single Digital Market de la București, 3 martie 2016, organizat pe plan local în parteneriat cu Facultatea de Management din SNSPA

instantaneu de la workshop-ul Comisiei Europene Single Digital Market de la București, 3 martie 2016, organizat pe plan local în parteneriat cu Facultatea de Management din SNSPA

Altfel spus, asistăm la încă un exemplu de situație în care UE apasă pe pedala de accelerație pentru a transforma revoluția digitală în sursă de creștere sustenabilă. Întrebarea care se ridică este, cred, în ce măsură vom fi capabili să integram în România oportunitățile digitale pentru a reduce decalajele paradoxale prezentate mai sus.

Dacă nu învățăm nimic din asemenea rapoarte și workshop-uri, ne vom mândri cu tineri digitali (dar vom avea și populație fără acces la lucruri de bază) și ne vom bucura, probabil, în continuare, că putem downloada filme rapid – dar acestea nu se vor transforma în locuri de muncă. Și ar fi păcat.

 


Fotografiile din articol prin amabilitatea dnei. conf. univ. Florina Pînzaru.

 

About the Author

Florina Pînzaru

Conf. univ. dr. Florina Pînzaru este decanul Facultății de Management din SNSPA și are o bogată experiență de trainer și consultant de marketing. Coordonează Centrul de Cercetare în Management și Leadership, unde un loc privilegiat în agenda de cercetare este ocupat de tematica impactului revoluției digitale asupra practicii manageriale și de guvernare. Este autoarea cărților ‘ Manual de marketing. Principii clasice și tehnici actuale eficiente’ (C.H.Beck, 2009),  ‘Felicitări, ai fost promovat manager!’ (Tritonic, 2013), coordonator al volumului ‘Business storytelling: branduri și povești’ (Tritonic, 2015), coautoare a cărții ‘Ghid esențial de promovare’ (Tritonic, 2009, 2016), autoare și coautoare a numeroase articole academice în domeniul administrării afacerilor. Mai multe detalii pe blogul www.florinapinzaru.wordpress.com.