Articol de Prof. Dr. Alina Bârgăoanu, director Convorbiri europene – Jean Monnet Chair „Communication and the European Public Sphere”
Unul dintre locurile comune vehiculate cu privire la Uniunea Europeană constă în deficitul de democrație de care ar suferi aceasta. Pentru mulți specialiști în domeniu, ar fi mai pertinent să invocăm un deficit de comunicare, în sensul că instituțiile și oficialii europeni nu ar comunica suficient și eficient cu propriii cetățeni. Există, desigur, mari acțiuni consultative, de natura alegerilor europarlamentare, după cum funcționează inițiative de tipul Planul D pentru democrație, dialog și dezbatere, ori întreprinderile concrete, „pe teren”, ale Reprezentanțelor Comisiei Europene în statele membre și ale europarlamentarilor. Totuși, percepția publică este aceea a unui decalaj practic imposibil de redus între ceea ce se întâmplă în cadrul forurilor decizionale de la Bruxelles și cotidianul cetățenilor obișnuiți. În general, aceștia consideră că existența le este afectată de decizii dictate arbitrar „de sus”, fără a conștientiza, în cele mai multe cazuri, că stă în puterea lor să participe la luarea acestor decizii și, implicit, să le influențeze.
La rândul lor, deși investite cu misiunea de informare a publicului și, implicit, de formare a unei conștiințe civice europene a acestuia, media eșuează în general în această întreprindere. În căutarea impactului emoțional, jurnaliștii ratează opera de educare și responsabilizare civică. Se zbat sau, dimpotrivă, se contemplă narcisist într-un timp al exploziei informaționale, al breaking news-ului banalizat, al unei cacofonii generalizate. Istoria se face și se desface în direct, nimeni mai pare să aibă răgazul necesar reflecției; totul trebuie să fie instantaneu, senzațional și definitiv.
În aceste vremuri saturate de informație, în care toată lumea comunică, folosind toate canalele posibile, meseria de comunicator nu este redundantă; dimpotrivă, devine cu atât mai necesară. De la afaceri europene curente până la relațiile dintre instituțiile europene ori dintre acestea și cetățeni, sau de la strategii de interacționare cu „concetățeni” din sânul UE până la contactul cu membri ai unor culturi extracomunitare – numeroase aspecte problematice pot fi reglate printr-o comunicare de tip profesionist. Altfel spus, prin eforturile unor specialiști care să acționeze atât pe verticală, aducând, conform propriilor principii, instituțiile UE mai aproape de cetățeni, cât și pe orizontală, aducându-i pe aceștia din urmă mai aproape unii de alții, făcându-i, cu alte cuvinte, mai conștienți de destinul lor comun.
Este exact ce își propune Masteratul de EU Communication and Governance/Comunicare și Guvernanță Europeană (cu predare în limba engleză), de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA. Prin discipline care răspund celor mai înalte standarde academice în vigoare, inspirate, în același timp, din preocuparea de a reflecta asupra unor aspecte stringente din cadrul UE, prin metode interactive de predare și prin posibilitatea oferită studenților de a efectua stagii de practică în sânul instituțiilor europene, masteratul are drept obiectiv formarea de specialiști în comunicare europeană, care vor putea ocupa poziții de specialiști în EU Affairs în instituții publice, în mediul corporatist sau în organizații non-profit. Se așteaptă de la aceștia să contribuie, în timp, la inițierea unor proiecte care să vizeze europenizarea societății românești, cât și reducerea faimosului deficit de democrație din cadrul Uniunii Europene.
Mai multe informații puteți găsi la adresa http://www.eucommunication.eu/master/
sau pe Facebook, la: https://www.facebook.com/eucommunicationandgovernance
sau scriind un email la adresa mcge@comunicare.ro. Sesiunea de înscrieri se va încheia pe 26 septembrie a.c.
