Convorbiri românești. 10 voci din Bruxelles

640px-Europäischer_Rechnungshof

Articol de Dr. Dan Luca

*Acest articol va apărea și în numărul 2 al revistei „Convorbiri Europene”, pe 8 iunie

 

Președinţia românească a Consiliului UE trezește un interes aparte în rândurile experţilor români din capitala Europei. În prezent, avem aproximativ 2.500 de compatrioţi care lucrează în mediul european de la Bruxelles. Am contactat 10 „voci” pentru a realiza un material pe două paliere: priorităţile României pentru agenda Presedinţiei UE din 2019 și implicarea românilor din Bruxelles-ul european în pregătirea acestui mandat.

 

„Fiecare ţară membră, în momentul în care își stabilește agenda, identifică o serie de priorităţi comune și de interes pentru UE, precum și o serie de teme de interes regional asupra cărora ţara respectivă deţine o expertiză specifică. Agenda ţărilor care asigură Președinţia este în mare parte determinată și de context, dificil de anticipat”, preciza Ramona COMAN, profesor și Director al Institut d’études européennes din cadrul Université libre de Bruxelles. Radu COLONESCU, Manager Government Affairs la Goodyear Dunlop Tires Europe, adăuga: „Deși cred că agenda pentru România e deja încărcată (cu Brexit, alegerile europarlamentare și posibil altă criză), e o ocazie foarte bună să facem un bilanţ al intereselor României în UE”. „Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene”, preciza Silviu POPA, Manager, Government Relations and Public Policy la o companie farmaceutică.

„Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România își va putea lăsa amprenta”, sublinia Anamaria CORCA, Senior Associate Burson-Marsteller. „Verbalizarea intereselor și coordonarea în vederea atingerii obiectivelor nu a fost niciodată un punct forte al României, în ciuda unor evidente interese geopolitice legate de istoria noastră, poziționarea geografică, resursele umane și naturale de care dispunem”, concluziona Oana LANGA, Consilier Afaceri Europene.

Referitor la sugestii concrete pentru Președinţia României, românii din Bruxelles-ul european propun:

  • Redefinirea și implementarea noţiunii de cetăţean european, inclusiv a dreptului de vot fără nicio limitare geografică (vot via Internet) în perspectiva alegerilor europene; prioritizarea investiţiilor în sănătate, educaţie și cultură la nivel european, în toate statele membre. (Cornel RADU-LOGHIN, Secretar general al The European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP)
  • Digitalizarea, în legatură strânsă cu alte politici europene precum Politica Energetică și de Transport, Politica Socială, Skills & Growth, Industry 4.0 și Politica Regională, poate sta la baza priorităţilor României pentru agenda Președinţiei UE din 2019. (Anda GHIRAN – Doctor în Științe Politice și lobbyist în afaceri europene)
  • România trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. (Raluca ANGHEL, Şef de Cabinet în Parlamentul European, expert în comunicare, afaceri publice și politici europene)
  • 2019 este un an de referință pentru UE și o oportunitate de a forma un nou viitor pozitiv pentru Uniune. Sugerez ca priorităţi pentru România: o politică educațională mai puternică; realizarea inovației, investirea în antreprenoriat și inovare de la școală la locul de muncă, cu un accent puternic pe STEM (la care România este puternică); integrarea durabilă a migranților; Europa – campion al cooperării internaționale. (Diana FILIP, Director Adjunct, VP Dezvoltare și Marketing JA Europe)
  • Printre interesele evidente se numără domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. (Oana LANGA)
  • La temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde; viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. (Ramona COMAN)
  • O prioritate a României ar putea fi legată de pregătirea noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, unde ţara noastră ar trebui să promoveze alocarea de resurse în domeniile strategice pentru România (ex. energie, dezvoltare regională, infrastructură, agricultură etc.). Un alt domeniu este cel al securităţii, în contextul multiplelor conflicte din vecinătatea României. (Silviu POPA)
  • Parteneriatul Estic ar putea reprezenta una dintre priorităţi, reprezentând o voce a reformelor democratice în regiune. Bineînţeles, sunt multe alte elemente ce pot forma priorităţi ale Presedinţiei României la Consiliul UE – expertiza în IT, pe lângă discuţiile vechi legate de reforma politicii agricole comune sau fondurile structurale. (Corina PASOL, consultant european)
  • Populaţia de etnie romă se află într-un context social și economic deosebit de precar în Europa. Având una dintre cele mai mari comunităţi de romi, România ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea legislaţiei europene privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor de romi. (Vlad HOSU, consultant în politici publice europene la Europe Analytica)

 

Pentru relaţionare România – români din Bruxelles, sunt câteva idei de interes:

  • România dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim. (Cornel RADU-LOGHIN)
  • Fiecare dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios. O prima idee în pregătirea Președinţiei ar fi un chestionar adresat acestei comunităţi pentru a întreba direct care ar trebui să fie priorităţile majore. (Anamaria CORCA)
  • Autoritățile române trebuie să lucreze cu toți partenerii sociali pentru a profita din plin de această „popularitate”, pe toate planurile. O adevărată campanie de comunicare va fi vitală pentru a arăta o alta latură a României, profesională, perseverentă și inovativă. (Raluca ANGHEL)
  • Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby. (Radu COLONESCU)
  • În ultimii ani au fost organizate o serie de evenimente, atât la Bruxelles, cât și în România, care au adus în lumină o serie de idei în vederea pregătirii Președinţiei. Deși procesul de identificare a priorităţilor este unul complex, această primă fază de consultări ar trebui să fie urmată de faza de cristalizare/consolidare a ideilor. România are șansa că dispune de resurse umane cu înaltă pregătire în domeniul afacerilor europene atât în instituţiile naţionale, cât și la Bruxelles. Ar fi utilă cartografierea acestor actori prin intermediul unei platforme/forum virtual care să permită celor ce doresc să se implice în discuţiile cu privire la Președinția României din 2019 să schimbe idei și să dezbată sugestii. (Ramona COMAN)

A consemnat Dan LUCA, Senior Director la EURACTIV Bruxelles şi profesor asociat la FCRP – SNSPA Bucureşti.

About the Author

Dan Luca

Dan Luca este Senior Director la EURACTIV Bruxelles şi profesor asociat la SNSPA Bucureşti.